De cativa ani ma tot gandeam sa fac ceva pentru copiii care joaca sau vor sa joace tenis, dar nu au posibilitati materiale. O luasem ca pe un vis, un plan pentru un viitor mai degraba indepartat, cand voi avea multi bani. Era raspunsul la o intrebare care ma chinuia de mult timp: „Ce am eu de facut pe pamantul asta?”. Eram convinsa ca si calatoria in Himalaya, experienta din Argentina, vacantele in Europa, MBA-ul in Spania si Anglia, fiecare sambata pe munte fac si ele parte din „marele plan” scris pentru mine, dar lipsea ceva: facusem multe pentru mine, dar mai nimic pentru altii.
Si am creat “Energia pamantului rosu“, proiect nascut din dorinta de a oferi, prin tenis, si altora posibilitati ce par greu de atins.
La proiectul meu participa copii sub 15 ani ce provin din familii cu resurse financiare precare si care altfel nu si-ar permite sa practice vreun sport. La primul antrenament, care a avut loc miercurea trecuta (1 iulie), au venit doi frati dintr-o familie de sapte copii si inca doi baieti cu o situtatie financiara dificila. Saptamana aceasta va veni si baietelul gunoierului de la blocul meu – familia lui nu are locuinta si sta in subsolul blocului.
Prin acest proiect vreau ca tenisul sa devina un sport mai accesibil pentru copiii care nu si-l permit, sa le deschid noi cai, aratandu-le ca viata poate fi si altfel. Prin tenis, vor castiga creativitate, disciplina, comunicare, echilibru intre fizic si psihic, vor intra in alte cercuri si vor putea chiar sa dobandeasca o siguranta financiara prin forte proprii.
Pana la sfarsitul anului, imi propun ca 500 de copii sa aiba acces la program si 50 cluburi de tenis din toata tara sa fie parte a proiectului.
Pana acum, am obtinut sprijinul antrenorului meu de la Steaua, dl. Ristea, care imi da terenul doua ore pe saptamana, o sponsorizare de la Ahead Logistics pentru 7 rachete pentru initiere si mingi si multi prieteni care vor sa se implice.
Proiectul creste si, impreuna cu un coleg, voi incepe din septembrie activitatea la un centru de plasament din Crangasi, unde intentionam sa amenajam un teren de tenis si sa facem antrenamentele chiar acolo.
Motorul proiectului este dorinta de a da, de a face bine, de a ajuta.
Cateva cuvinte despre mine: am 30 de ani, lucrez la Nielsen, o agentie de studii de piata, iar tenis am inceput sa joc la 10 ani. La 16 ani am obtinut carnetul de instructor si pe cel de arbitru, iar pana in prezent am arbitrat concursuri si am dat ore de tenis, la nivel de initiere, in Bucuresti si in Londra.
Roxana Georgescu
July 23rd, 2009 at 6:10 am
Frumos !…Sa te ajute Dumnezeu sa faci cat mai mult bine prin proiectul asta